ÎNŞELÁT, -Ă, înşelaţi, -te, adj. I. (Înv.) Înşeuat, cu şaua pusă. II. 1. Indus în eroare; păcălit, amăgit. 2. Trădat în fidelitatea conjugală; p. gener. trădat în dragoste. ♦ (Despre fete, femei) Ademenit, sedus. – V. înşela.

ÎNŞELÁT adj. v. înşeuat.

ÎNŞELÁT adj., s. 1. adj. ademenit, amăgit, păcălit, prostit, trişat, (Transilv. şi Ban.) celuit, (înv.) prilestit, (fam.) dus, fraierit, (fam. fig.) pingelit, pingeluit, (fig.) buzat. (Om ~.) 2. adj. v. sedus. 3. adj., s. trădat, (fam. fig.) încornorat. (~ în căsnicie.) 4. adj. v. escrocat. 5. adj. v. păgubit.