ÎMPUŞCĂTÚRĂ, împuşcături, s.f. 1. Zgomot produs de explozia încărcăturii unei arme de foc; pocnet de puşcă. 2. Încărcătură explozivă introdusă într-o rocă sau într-un zăcământ de minereu spre a le sfărâma. – Împuşca + suf. -ătură.

ÎMPUŞCĂTÚRĂ s. descărcătură, foc, (înv.) puşcă-tură. (S-a auzit o ~.)

împuşcătúră s. f., g.-d. art. împuşcătúrii; pl. împuşcătúri

ÎMPUŞCĂTÚR//Ă ~i f. 1) Descărcare a unei arme de foc; descărcătură. 2) Zgomot produs de o asemenea descărcare. /a împuşca + suf. ~ătură