ÎNCĂTUŞÁT, -Ă, încătuşaţi, -te, adj. Care este pus în cătuşe; p. ext. legat cu lanţuri, înlănţuit. ♦ Fig. Care este lipsit de libertate spirituală. – V. încătuşa.

ÎNCĂTUŞÁT adj. ferecat, înlănţuit, legat. (Deţi-nut ~.)