ÎNCÉPE, încép, vb. III. 1. Tranz. A realiza prima parte dintr-o lucrare, dintr-o acţiune, dintr-o serie de lucrări sau de acţiuni. ♦ A lua, a scoate, a consuma prima porţiune din ceva. A început o pâine. 2. Intranz. (Despre stări, fenomene) A se arăta, a se ivi, a se manifesta (cu primele semne). ♦ Intranz. şi refl. A porni. Lat. incipere.

A (se) începe ≠ a (se) sfârşi

A începe ≠ a continua, a mântui, a termina, a încheia, a înceta

Începe ≠ a (se) sfârşi

ÎNCÉPE vb. v. concepe, procrea.

ÎNCÉPE vb. 1. v. inaugura. 2. v. iniţia. 3. a debuta. (Acţiunea ~ bine.) 4. a se apuca, a (se) porni, a se pune. (A ~ să mănânce.) 5. a porni, (prin Transilv.) a arădui. (Au ~ să se certe.) 6. a se porni, (înv. şi pop.) a rupe. (~ a cânta.) 7. a se porni, a prinde. (~ să ţipe, să fugă.) 8. a porni, (înv. şi pop.) a purcede. (A ~ dansul, nunta.) 9. v. debuta. 10. v. stârni, (înv. şi reg.) a se scociorî, (fig.) a se naşte. (A ~ din senin o furtună.)

încépe vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. încép, imperf. 3 sg. începeá; part. începút

A ÎNCÉPE încép 1. tranz. 1) (acţiuni, lucruri etc.) A realiza în partea iniţială; a porni. 2) (urmat de un conjunctiv sau de un infinitiv) A fi pe cale (de); a porni; a prinde. ~ a ţipa. ~ să fugă. 3) A face să nu mai fie întreg, consumând prima porţiune. ~ o pâine. 2. intranz. (despre acţiuni, stări, fenomene etc.) A se manifesta prin primele semne caracteristice; a porni. Şedinţa începe. Ninsoarea începe. /<lat. incipere