ÎNGÂMFÁT, -Ă, îngâmfaţi, -te, adj. (Adesea substantivat) Care are o părere foarte bună despre sine; încrezut, fudul; vanitos, orgolios, infatuat. – V. îngâmfa.

Îngâmfat ≠ modest

ÎNGÂMFÁT adj. fudul, grandoman, infatuat, încrezut, înfumurat, megaloman, megalomanic, mândru, orgolios, semeţ, trufaş, ţanţoş, vanitos, (livr.) prezumţios, suficient, (înv. şi pop.) măreţ, (pop. şi fam.) ţâfnos, (pop.) falnic, fălos, închipuit, (înv. şi reg.) pâşin, (prin Ban.) măros, (prin Mold.) nărtos, (înv.) fumuros, preaînălţat, zadarnic, (fig.) băţos, înţepat, scrobit. (Ce te ţii aşa ~?)