Hangman.ro - Dicţionarul limbii române

înrudire. 3 rezultate gasite

ÎNRUDÍRE, înrudiri, s.f. Faptul de a se înrudi; rudire. – V. înrudi.

ÎNRUDÍRE s. 1. (înv. şi reg.) rudire, (Mold. şi Bucov.) înnemurire. (~ lor prin căsătorie.) 2. v. rudenie. 3. v. potrivire.

înrudíre s. f., g.-d. art. înrudírii; pl. înrudíri

Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici

Jocuri