ÎNTRUNÍ, întrunesc, vb. IV. Refl. şi tranz. A (se) uni la un loc, a (se) strânge laolaltă, a (se) aduna, a (se) însuma. – Din întruna.

A (se) întruni ≠ a se răzleţi

ÎNTRUNÍ vb. 1. v. aduna. 2. v. convoca. 3. v. în-suma.

ÎNTRUNÍ vb. v. obţine.

întruní vb. (sil. mf. într-), ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. întrunésc, imperf. 3 sg. întruneá; conj. prez. 3 sg. şi pl. întruneáscă

A ÎNTRUN//Í ~ésc tranz. 1) A face să se întrunească. 2) (elemente de acelaşi tip) A include în sine; a cuprinde; a îngloba; a însuma; a conţine; a comporta. /Din întruna

A SE ÎNTRUN//Í pers. 3 se ~ésc intranz. A se aduna laolaltă. /Din întruna