ASTERÍSC, asteriscuri, s.n. Semn grafic în formă de steluţă care se pune după un cuvânt pentru a indica trimiterea la o notă ori înaintea elementelor (lexicale) neatestate şi reconstituite etc. – Din fr. astérisque, lat. asteriscus.

ASTERÍSC s. (TIPOGR.) stea, steluţă. (~ul poate trimite la o notă aflată în josul paginii.)

asterísc s. n., pl. asteríscuri

ASTERÍSC ~uri n. Semn în formă de steluţă prin care se trimite la o notă la subsol sau se marchează un cuvânt neatestat şi reconstituit. /<fr. astérisque, lat. asteriscus

ASTERÍSC s.n. Semn tipografic în formă de stea (*), care, pus într-un text, indică prezenţa unei note la subsol sau, înaintea unor elemente lexicale, faptul că sunt neatestate şi reconstituite. [Pl. -curi. / < fr. astérisque, cf. lat. asteriscus, gr. asteriskos – steluţă].