PROTEÍNĂ, proteine, s.f. Substanţă organică alcătuită din carbon, hidrogen, oxigen, azot, sulf etc., care intră în componenţa protoplasmei celulelor animale şi vegetale, îndeplinind în organism funcţii variate fundamentale. – Din fr. protéine.

proteínă s. f., g.-d. art. proteínei; pl. proteíne

PROTEÍN//Ă ~e f. Substanţă organică complexă care constituie unul din principalii componenţi ai tuturor organismelor vii. /<fr. protéine

PROTEÍNĂ s.f. Substanţă organică cu greutate moleculară foarte mare, indispensabilă în alimentaţie. [< fr. protéine].