RĂŢÚŞCĂ, răţuşte, s.f. 1. Diminutiv al lui raţă; răţişoară, răţucă; pui de raţă, boboc. 2. Joc de copii constând din aruncarea unei pietricele în apă în aşa fel încât aceasta să facă mai multe sărituri la suprafaţa apei înainte de a se scufunda; p. restr. fiecare dintre aceste sărituri. – Raţă + suf. -uşcă.

RĂŢÚŞCĂ s. v. boboc.

răţúşcă s. f., g.-d. art. răţúştei; pl. răţúşte

RĂŢÚŞ//CĂ ~te f. (diminutiv de la raţă) Joc de copii constând în aruncarea unei pietricele în apă în asa fel, încât aceasta, înainte de a se scufunda, să facă mai multe sărituri pe suprafaţa ei. /raţă + suf. ~uşcă