SPUMÁ, spumez, vb. I. (De obicei la pers. 3) 1. Intranz şi refl. (Despre ape, valuri etc.) A face spumă (1); a spumega (1). 2. Intranz. (Despre animale, mai ales despre cai) A spumega (2). ♢ Expr. A spuma de furie (sau de ciudă) = a fi foarte mânios. – Din spumă.

SPÚMĂ, spume, s.f. 1. (Adesea fig.) Strat albicios care se formează la suprafaţa unui lichid agitat; sistem dispers format într-un lichid în care sunt răspândite bule de gaz separate între ele de lichidul respectiv. ♦ Fig. Ceea ce este (sau se crede că este) mai bun, mai ales, mai de preţ (din ceva). 2. Strat care se ridică deasupra unor alimente (lichide) în timpul fierberii sau al fermentaţiei (şi care trebuie îndepărtat). 3. Clăbuci de săpun, de sudoare, de salivă. ♢ Expr. A face spumă (sau spume) la gură = a se înfuria foarte tare, a face scandal mare. 4. Compus: spumă-de-mare = piatră ponce. – Lat. spuma.

SPÚMĂ s. v. burete, caimac, elită, floare, lamură, smântână.

SPÚMĂ s. 1. clăbuc, (reg.) săpun, săpuneală. (Face ~ când se spală.) 2. (mai ales la pl.) clăbuc, (reg.) sclăbuc. (Face ~ la gură când vorbeşte.) 3. (GEOL.) spumă-de-mare = piatră ponce, (înv.) piatră spumoasă.

SPUMÁ vb. a spumega, (rar) a clăbuci. (Valurile ~; caii ~.)

spumá vb., ind. prez. 1 sg. spuméz, 3 sg. şi pl. spumeáză

spúmă s. f., g.-d. art. spúmei; pl. spúme

SPÚM//Ă ~e f. 1) Înveliş (albicios) de băşicuţe de aer, care apare la suprafaţa unui lichid agitat sau a celui care fierbe sau fermentează. ~a mării. ~ de bere. ♢ Ca ~a laptelui foarte bun. A face ~ a spumega. 2) Clăbuci de săpun, de sudoare sau de salivă. ♢ Cal în ~e cal înspumat. A face ~ (sau ~e) la gură a) a scoate salivă abundentă (vorbind foarte mult); b) a vorbi cu întărâtare; c) a fi foarte furios. 3) fig. Totalitate a elementelor degradate ale unei societăţi; drojdie; pleavă. [G.-D. spumei] /<lat. spuma

SPÚMĂ s.f. În gastronomie, preparat dulce, lejer, din ingrediente amestecate sau mixate, până capătă aspect de spumă, pe bază de creme de lapte şi ou sau piure de fructe, cu adaos de frişcă, de albuş bătut spumă sau mering-spumă; se serveşte ca desert.