STABILÍT, -Ă, stabiliţi, -te, adj. 1. Care a fost hotărât, precizat, fixat. 2. Care s-a statornicit într-un anumit loc. – V. stabili.

STABILÍT adj. 1. v. consfinţit. 2. v. anumit. 3. v. determinat.

stabilít s. n., pl. stabilíturi

STABILÍT s.n. Material în formă de plăci confecţionate prin presare, care se foloseşte pentru izolări termice şi fonice sau pentru construirea de pereţi despărţitori. [Nume comercial].