TANÍN, taninuri, s.n. Produs vegetal cu gust astringent, solubil în apă, care are proprietatea de a tăbăci pielea, cu întrebuinţări în industrie; acid tanic. – Din fr. tanin.

TANÍN s. (CHIM.) acid tanic.

tanín s. n., pl. tanínuri

TANÍN ~uri n. Substanţă organică de origine vegetală, sub formă de praf cu gust astringent, întrebuinţată în medicină, la fabricarea coloranţilor şi, în special, la tăbăcirea pieilor. /<fr. tanin