TUFĂNÍCĂ, tufănele, s.f. Specie de crizantemă cu flori mici; dumitriţă. [Pl. şi: tufănici] – Tufan + suf. -ică.

TUFĂNÍCĂ s. v. crizantemă.

tufănícă s. f., g.-d. art. tufănélei/tufănícii; pl. tufănéle/tufăníci

TUFĂN//ÍCĂ ~éle f. (diminutiv de la tufan) Plantă erbacee cu tulpina lemnoasă şi cu frunzele late, adânc crestate cultivată pentru florile ei tomnatice, divers colorate şi plăcut mirositoare; crizantemă; dumitriţă. [G.-D. tufănelei; Pl. şi tufănici] /<Din tufă