ABORDÁ, abordez, vb. I. 1. Intranz. (Despre nave) A acosta la ţărm. ♦ A se alătura de o altă navă, bord la bord (pentru a o ataca). 2. Tranz. A începe studierea unei probleme, a trata o problemă, a începe o discuţie. ♦ (Franţuzism) A se apropia de cineva pentru a-i vorbi. – Din fr. aborder.

abordá vb. I. intr. 1. (despre nave) a se ciocni. 2. a se opri lângă o navă bord la bord. 3. a acosta. II. tr. 1. (fig.) a se apropia de cineva spre a-i vorbi. 2. a începe studiul unei probleme; a deschide o discuţie. (< fr. aborder)

ABORDÁ vb. 1. v. acosta. 2. a trata, (fig.) a ataca. (A ~ următoarea temă ...)

abordá vb., ind. prez. 1 sg. abordéz, 3 sg. şi pl. abordeáză

A ABORD//Á ~éz 1. intranz. 1) (despre nave) A se apropia de ţărm sau de chei (în vederea legării); a acosta. 2) (despre nave) A se ciocni accidental (de o altă navă, de un dig etc.). 2. tranz. 1) (nave) A anina pentru a trage la ţărm. 2) fig. (probleme, chestiuni etc.) A pune în discuţie. 3) fig. (persoane, de obicei necunoscute) A opri (în mod brutal) pentru a li se adresa; a acosta. /<fr. aborder

ABORDÁ vb. 1. (Despre nave) A acosta 2. A trata o problemă -Din fr. Aborder

ABORDÁ vb. I. 1. intr. (Despre nave) A trage la ţărm; a acosta o navă (cu scopul de a o captura prin luptă); a se ciocni cu o altă navă. ♦ A se opri lângă o navă bord la bord. 2. tr. (Fig.) A se apropia de cineva şi a-i vorbi. ♦ A începe studiul, tratarea unei probleme; a deschide o discuţie. [< fr. aborder, cf. it. abbordare].

abordá (-déz, -át) vb. 1. (Despre nave) A acosta. 2. A trata o problemă. < Fr. aborder. – Der. (din fr.) abordabil adj.; abordaj s.n.; inabordabil adj.