ACŢIONÁ, acţionez, vb. I. 1. Intranz. A întreprinde o acţiune, o faptă etc. ♢ Expr. (Tranz.) A acţiona (pe cineva) în justiţie (sau în judecată) = a intenta un proces, a da în judecată. ♦ A exercita o influenţă asupra cuiva sau a ceva; a avea efect. 2. Tranz. (Mec.) A pune în mişcare, a face să funcţioneze. ♦ A realiza prin comenzi un anumit regim de funcţionare a unui sistem tehnic. [Pr.: -ţi-o] – Din fr. actionner.

ACŢIONÁ vb. 1. (TEHN.) a deplasa, a mişca. (Remorca este ~ de un tractor.) 2. v. proceda. 3. (JUR.) a chema. (L-a ~ în judecată.) 4. (JUR.) a opera. (Poprirea ~ după ce s-au luat măsurile asigurătoare.) 5. (MED.) (rar) a lucra. (Medicamentul ~.)

acţioná vb. (sil. -ţi-o-), ind. prez. 1 sg. acţionéz, 3 sg. şi pl. acţioneáză

A ACŢION//Á ~éz 1. intranz. 1) A întreprinde o acţiune. 2) A influenţa (asupra cuiva sau a ceva), producând un efect. 2. tranz. 1) (maşini, instalaţii) A pune în acţiune; a face să funcţioneze. 2): ~ (pe cineva) în judecată a da pe cineva în judecată. [Sil. -ţi-o-] /<fr. actionner

ACŢIONÁ vb. I. 1. intr. A întreprinde o acţiune, a lucra. V. activa. 2. tr. (Mec.) A face să funcţioneze, a pune în mişcare. 3. tr. A acţiona (pe cineva) în justiţie (sau în judecată) = a da (pe cineva) în judecată. [Pron. -ţi-o-. / < fr. actionner, cf. it. azionare].