AGHIÚŢĂ s.m. (Fam. şi glumeţ) Drac. [Pr.: -ghi-u-] – Cf. ngr. á g h i o s „sfânt“.

AGHIÚŢĂ s. v. drac.

Aghiúţă s. pr. m. (sil. -ghi-u-)

AGHIÚŢĂ m. pop. Fiinţă imaginară, considerată drept spirit al răului; duşman principal al lui Dumnezeu; drac; diavol; satană. [Sil. a-ghi-u-] /<ngr. aghios