ALBUMÉN s.n. Ţesut vegetal din seminţele unor plante, în care se depozitează substanţele nutritive de rezervă şi care serveşte embrionului ca hrană în timpul germinaţiei. – Din fr. albumen, lat. albumen „albuş“.

ALBÚMEN s. (BOT.) endoderm.

albumén s. n., g.-d. art. albuménului

ALBUMÉN n. Rezervă nutritivă care se găseşte în seminţele unor plante şi serveşte embrionului ca hrană în timpul germinării. /<fr., lat. albumen

ALBUMÉN s.n. Substanţă nutritivă care se găseşte în seminţele unor plante şi care hrăneşte embrionul în timpul germinaţiei. [Pl. -ne. / < fr. albumen, cf. lat. albumen – albuş].