AMPLASAMÉNT, amplasamente, s.n. Loc de aşezare a unei instalaţii, a unui dispozitiv, a unei construcţii. – Din fr. emplacement.

AMPLASAMÉNT s. aşezare, loc, poziţie, (rar) situare, situaţie, (înv.) aşezământ, pusăciune, pusătură, pusoare, stat. (Un ~ potrivit pentru acea clădire.)

amplasamént s. n., pl. amplasaménte

AMPLASAMÉNT ~e n. Loc pe care este aşezată o construcţie, o instalaţie a unui dispozitiv. /<fr. emplacement

AMPLASAMÉNT s.n. Loc unde este aşezată o instalaţie, o construcţie, un dispozitiv etc. [< fr. emplacement].