ANORGÁNIC, -Ă, anorganici, -ce, adj. (Despre corpuri) în compoziţia cărora intră numai substanţe din regnul mineral. ♢ Chimie anorganică = chimie a corpurilor minerale; chimie neorganică. – Din fr. anorganique

ANORGÁNIC adj. mineral, neorganic. (Substanţă ~.)

anorgánic adj. (sil. mf. an-) → organic

ANORGÁNI//C ~că (~ci, ~ce) Care este de origine minerală. Chimie ~că. [Sil. an-or-] /<fr. anorganique

ANORGÁNIC, -Ă adj. (op. o r g a n i c) De origine minerală; care nu aparţine hidrocarburilor şi derivaţilor acestora. ♢ Chimie anorganică = ramură a chimiei care studiază proprietăţile chimice ale corpurilor anorganice. [< fr. anorganique, cf. gr. an – fără, organikos – organic].