ANTROPOGEOGRAFÍE s.f. Ramură a geografiei care se ocupă de studiul populaţiei şi al aşezărilor omeneşti; geografie umană, geografia populaţiei. [Pr.: -ge-o-] – Din fr. anthopogéographie.

ANTROPOGEOGRAFÍE s. geografia populaţiei, geografie antropologică, geografie umană.

antropogeografíe s. f. (sil. -ge-o-gra-), art. antropogeografía, g.-d. antropogeografíi, art. antropogeografíei

ANTROPOGEOGRAFÍE f. Ramură a geografiei care se ocupă cu studiul populaţiei şi al aşezărilor omeneşti. [G.-D. antropogeografiei; Sil. -ge-o-gra-] /<fr. anthropogéographie

ANTROPOGEOGRAFÍE s.f. 1. Ramură a geografiei care consideră, în mod greşit, condiţiile mediului natural ca factor primordial al dezvoltării societăţii. 2. Curent care are în vedere raporturile dintre om şi natură şi repartiţia populaţiei pe glob. [Gen. -iei. / < fr. anthropogéographie, cf. gr. anthropos – om, geographia – geografie].