APLAUDÁ, apláud, vb. I. Intranz. A bate din palme în semn de mulţumire, de aprobare, de admiraţie. ♦ Tranz. A-şi exprima mulţumirea, aprobarea, admiraţia faţă de cineva sau ceva prin aplauze. [Pr.: pla-u-] – Din fr. applaudir, lat. applaudere.

APLAUDÁ vb. (înv.) a plăsa. (Îl ~ cu căldură.)

aplaudá vb. (sil. -pla-u-), ind. prez. 1 sg. apláud, 3 sg. şi pl. apláudă

A APLAUDÁ apláud 1. intranz. A produce aplauze (în semn de satisfacţie, admiraţie, aprobare etc.). 2. tranz. (persoane) A întâmpina sau a susţine prin aplauze. [Sil. -pla-u-] /<fr. applaudir, lat. applaudere

APLAUDÁ vb. I. intr. A bate din palme (în semn de admiraţie, de mulţumire etc.). ♦ tr. A-şi exprima mulţumirea, admiraţia etc. prin aplauze. [Pron. -pla-u-, p.i. apláud. / < lat. applaudere, cf. fr. applaudir].