AROGÁNŢĂ s.f. Purtare obraznică şi sfidătoare; atitudine de mândrie dispreţuitoare. – Din fr. arrogance, lat. arrogantia.

Aroganţă ≠ modestie

AROGÁNŢĂ s. 1. v. obrăznicie. 2. v. îngâmfare.

arogánţă s. f., g.-d. art. arogánţei

AROGÁNŢĂ f. Atitudine de trufie şi de dispreţ faţă de cei din jur; purtare sfidătoare, obraznică. [G.-D. aroganţei] /<fr. arrogance, lat. arrogantia

AROGÁNŢĂ s.f. Atitudine exagerat de mândră şi de dispreţuitoare, pe care o ia cineva care se crede mai presus decât alţii, atribuindu-şi drepturi care nu i se cuvin ; trufie insultătoare, obrăznicie, înfumurare. [Gen. -iei. / cf. fr. arrogance, lat. arrogantia].