BĂŞTINÁŞ, -Ă, băştinaşi, -e, adj., s.m. şi f. (Persoană) care se află din moşi-strămoşi pe pământul pe care locuieşte; autohton, indigen, aborigen. - Baştină + suf. -aş.

Băştinaş ≠ venetic

BĂŞTINÁŞ adj., s. aborigen, autohton, indigen, neaoş, pământean, (pop.) pământesc, (înv. şi reg.) moşnean, moştean, (înv.) pământenesc. (Populaţie ~.)

băştináş adj. m., s. m., pl. băştináşi; f. sg. băştináşă, pl. băştináşe

BĂŞTINÁŞ ~ă (~i, ~e) şi substantival (despre persoane) Care face parte din populaţia de bază a unei ţări (regiuni) sau este originar din această ţară (regiune); de baştină; autohton; indigen; aborigen. /baştină + suf. ~aş