BANC¹, bancuri, s.n. I. 1. Îngrămădire de nisip, de pietriş sau de nămol formată pe fundul mărilor sau al fluviilor, care ajunge uneori până la suprafaţa apei. 2. Grup mare de scoici sau de peşti. II. 1. Masă sau platformă special amenajată pentru efectuarea de lucrări caracteristice unei profesiuni manuale. Banc de tâmplărie. Banc de ceasornicar. ** Banc de probă = instalaţie pentru controlul calităţilor tehnice ale unor motoare. 2. Banchetă la ambarcaţii mici. – Din fr. banc.

BANC², bancuri, s.n. 1. Numele unui joc de cărţi. 2. (Fam.) Scurtă anecdotă glumeaţă; p. ext. minciună. – Din germ. Bank.

BANC s. v. anecdotă, glumă, spirit.

BANC s. bacara, maca.

BANC s. 1. (IHT.) (reg.) toană. (~ de peşti.) 2. (GEOGR.) prag. (~ al unei ape curgătoare.) 3. (TEHN.) stand. (~ de probă, de încercare.)

banc (prag, masă; anecdotă) s. n., pl. báncuri

BANC³ ~uri n. 1) Nume dat unui joc de cărţi; bacara; maca. 2) pop. Istorioară scurtă. A face ~uri. /<germ. Bank

BANC² ~uri n. Masă (sau platformă) special amenajată într-un atelier pentru efectuarea unor lucrări ce ţin de exercitarea profesiilor manuale. ~ de tâmplărie. /<fr. banc

BANC¹ ~uri n. 1) Îngrămădire de diverse materiale (nisip, pietriş, nămol) formată pe fundul mărilor sau al fluviilor care, ajungând la suprafaţa apei, periclitează navigaţia; prag. 2) Cârd mare de scoici sau de peşti (de obicei, de aceeaşi specie) care se deplasează dintr-un loc în altul. ~ de scrumbii. /<fr. banc

BANC¹ s. n. 1. depunere de aluviuni, nisip, pietriş şi nămol pe fundul mărilor, lacurilor şi al fluviilor. 2. aglomerare de peşti marini, în care predomină o anumită specie. (<fr. banc)

BANC² s. n. 1. postament, suport care susţine o maşină-unealtă. 2. masă de atelier pe care se fixează piesele de prelucrat. 3. instalaţie pentru încetarea puterii motoarelor. 4. scândură transversală la bărci, ca scaun pentru cei care trag la rame. (<fr. banc)

BANC³ s. n. 1. numele unui joc de cărţi. 2. (fam.) glumă ieftină; anecdotă. (<germ. Bank)

BANC s.n. I. 1. Grămadă submarină uriaşă de nisip, de pietriş etc. depusă pe fundul mărilor, lacurilor şi al fluviilor, care se ridică până aproape de nivelul apei. ♢ Banc de gheaţă = masă uriaşă de gheaţă plutitoare, care se întâlneşte în mările polare. 2. Grup de peşti marini, în care predomină o anumită specie. II. 1. Postament, suport care susţine o maşină-unealtă. 2. Masă de atelier pe care se fixează piesele de prelucrat. 3. Instalaţie pentru încercarea puterii motoarelor. 4. Scândură transversală la bărci, pe care stau cei care trag la vâsle; bancă. III. 1. Numele unui joc de cărţi. 2. (Fam.) Glumă ieftină; anecdotă; minciună. [Pl. -curi. / < fr. banc, germ. Bank].

banc de lucru în special în tâmplărie