BECÁR, becari, s.m. Semn grafic pe portativ care, anulând un bemol sau un diez anterior, indică revenirea la tonul natural al unei note muzicale. – Din fr. bécarre.

BECÁR s. (MUZ.) alteraţie mixtă.

becár s. m., pl. becári

BECÁR ~i m. muz. Semn care anulează un bemol sau un diez anterior, redând notei tonul natural. /<fr. bécarre

BECÁR s. m. accident muzical care, pus înaintea unei note, anulează un diez sau un bemol. (<fr. bécarre)

BECÁR s.m. (Muz.) Semn care, pus înaintea unei note, anulează un diez sau un bemol anterior, redând notei tonul natural. [< fr. bécarre, cf. b – semn pentru nota si, carré – pătrat].