BÍLĂ¹, bile, s.f. (Anat.) Fiere. – Din fr. bile, lat. bilis.

BÍLĂ², bile, s.f. Sferă (de mici dimensiuni) fabricată din diferite materiale şi întrebuinţată în diverse scopuri (ca rulmenţi, la unele jocuri de copii, la jocul de popice, ca modalitate de vot etc.). ♢ Bilă albă = expresie a votului pozitiv. Bilă neagră = expresie a votului negativ. (La notarea răspunsurilor studenţilor; în trecut) Bilă albă = calificativ între „foarte bine“ şi „bine“. Bilă roşie = calificativ între „bine“ şi „suficient“. Bilă neagră = calificativul „insuficient“. – Din fr. bille.

BÍLĂ³, bile, s.f. Trunchi (subţire), mai ales de brad, întrebuinţat în construcţii, la schele. – Din bg. bilo.

BÍLĂ s. (ANAT.) fiere, (pop.) venin. (Ficatul secretă ~.)

BÍLĂ s. v. cap.

bílă (fiere, sferă, trunchi) s. f., g.-d. art. bílei; pl. bíle

BÍL//Ă² ~e f. 1) Obiect sferic (din metal, lemn, os, sticlă, mase plastice etc.) cu diverse întrebuinţări (în tehnică, la unele jocuri etc.). 2) (într-un sistem de vot) Semn prin care se aprobă sau se respinge ceea ce a fost pus la vot. ~ albă. ~ neagră. [G.-D. bilei] /<fr. bille

BÍLĂ¹ f. anat. 1) Lichid galben-verzui, amar, care este secretat de ficat şi contribuie la digestie; fiere. 2) Veziculă în care se depozitează acest lichid; fiere. [G.-D. bilei] /<fr. bile, lat. bilis

BÍLĂ¹ s. f. produs de secreţie al ficatului, cu rol fiziologic în digestie; fiere. (<fr. bile)

BÍLĂ² s. f. 1. sferă de lemn, sticlă, metal etc. pentru popice, biliard, rulmenţi etc. 2. (albă, roşie, neagră etc.) notă care se dădea în trecut la unele facultăţi. 3. (fam.) cap. 4. stâlp de lemn, rotund, în construcţii. (<fr. bille)

BÍLĂ¹ s.f. Lichid vâscos cu gust amar, secretat de ficat; fiere. [< fr. bile, cf. lat. bilis].

BÍLĂ² s.f. Sferă de lemn, de sticlă, de metal etc. cu care se joacă popice, biliard, care se foloseşte la rulmenţi etc. ♦ (Cu complinirea: albă, roşie, neagră etc.) Notă care se dădea în trecut la unele facultăţi. [< fr. bille].

bílă (-le), s.f. – Sferă, pietricică. Fr. bille. Cuvîntul bilă, s.f. (bîrnă, traversă) ne este necunoscut ca termen popular. Cihac şi DAR îl derivă din bg. bilo; este însă probabil să fie vorba de acelaşi cuvînt fr.