BROCÁRT, brocarturi, s.n. Ţesătură de mătase de calitate superioară, înflorată sau ornamentată cu fire de aur ori de argint; frenghie. [Var.: brocát s.n.] – Din fr. brocart.

BROCÁRT s. (pop.) zarafir, (înv.) frenghie, şahmarand, zarpa. (Rochie de ~.)

brocárt s. n., pl. brocárturi

BROCÁRT ~uri n. 1) Ţesătură de calitate superioară ornamentată, mai ales cu fir de aur, folosită pentru draperii şi îmbrăcăminte de gală. 2) la pl. Varietăţi ale unei astfel de ţesături. /<fr. brocart

BROCÁRT s.n. Stofă ornamentală cu fir de aur, de argint etc. ♦ Ţesătură de bumbac sau de in folosită pentru lenjerie de pat. [Pl. -turi, var. brocard, brocat s.n. / < fr. brocart, cf. it. broccato].

BROCÁRT s. n. ţesătură de mătase, ornamentată cu fir de aur sau de argint. (<fr. brocart)