CALMÁRE s.f. 1. Acţiunea de a (se) calma şi rezultatul ei. 2. Operaţie de liniştire a „fierberii“ oţelului la turnare în lingotiere sau în forme prin adăugarea unor elemente dezoxidante. – V. calma.

Calmare ≠ agitare

CALMÁRE s. 1. v. potolire. 2. v. alinare. 3. domolire, îmblânzire, îmbunare, împăcare, liniştire, potolire. (~ unei persoane enervate.) 4. v. atenuare.

calmáre s. f., g.-d. art. calmării

CALMÁRE s. f. 1. acţiunea de a (se) calma. 2. oprire a fierberii oţelului topit la turnarea în lingotiere sau în forme prin împiedicarea formării bulelor de oxid de carbon. (<calma)

CALMÁRE s.f. Acţiunea de a (se) calma şi rezultatul ei. ♦ Înlăturare a fierberii oţelului topit prin împiedicarea formării de bule de oxid de carbon. [< calma].