CÁMBULĂ, cambule, s.f. Peşte marin cu corpul asimetric, foarte turtit, cu amândoi ochii pe aceeaşi parte şi care trăieşte pe fundul apelor, culcat pe partea care nu are ochi (Pleuronectes flesus). – Cf. rus., bg. k a m b a l a.

CÁMBULĂ s. (IHT.; Pleuronectes flesus) (rar) limbă.

cámbulă s. f., g.-d. art. cámbulei; pl. cámbule

CÁMBUL//Ă ~e f. Peşte marin comestibil, având corpul turtit şi ambii ochi pe aceeaşi parte a capului; calcan. /cf. bulg. kambala

CÁMBULĂ s.f. În general, peşte plat din familia pleuronectidae, având corpul dreptunghiular sau oval, cu ochii de regulă pe partea dreaptă. 1. Cambula propriu-zisă (Pleuronectes flesus) poate ajunge la 30-50 cm lungime, populează mările nordice, dar se găseşte şi în Marea Neagră de unde pătrunde în apele salmastre litorale. 2. Cambula-aurie sau cambula-de-mai (Pleuronectes platessa), de 25-65 cm, prezentă în aceleaşi mări, este deosebit de apreciată ca peşte de consum. 3. Limanda (Pleuronectes limanda), de 35-40 cm lungime, se deosebeşte de celelalte specii prin solzii rugoşi, dentoizi şi regulaţi; fr. limande. 4. Cambula uriasă (Hippoglossus hippoglossus), prezentă exclusiv în mările nordice, poate atinge o lungime de 1,5-2 m, fiind numită şi limbă-de-cal sau calcan-sfânt; germ. Heilbutt, engl. halibut.

cambúlă (-le), s.f. – Peşte marin, Pleuronectes flesus. Bg. kambala (DAR).