CAPTALÁN, captalani, s.m. Plantă erbacee cu frunze mari şi late şi cu flori purpurii (Petasites officinalis); p. restr. frunzele acestei plante, întrebuintate ca acoperiş la stupii primitivi de albine. [Var.: căptălán s.m.] – Din magh. káptalan.

CĂPTĂLÁN s.m. v. captalan.

CAPTALÁN s. v. brusture, captar, lipan.

CAPTALÁN s. (BOT.) 1. (Petasites officinalis sau hybridus) (reg.) brusture, cucuruz, podbal, buiedea-ciumei, rădăcina-ciumei, sudoarea-laptelui; 2. captalan-negru (Verbascum nigrum) = (reg.) somnoroasă.

captalán s. m., pl. captaláni

CAPTALÁN ~i m. Plantă erbacee cu frunze mari, late, şi cu flori purpurii, folosită în medicină. /<ung. káptalan

căptălán¹, căptăláni, s.m. (pop.) 1. plantă ebacee mirositoare, cu frunze mari şi late şi cu flori purpurii; brustur. 2. om cu capul mare, căpăţânos, capsoman.

căptălán², căptăláne, s.n. (pop.) 1. acoperământ de scoarţă de brad pentru stupii cu albine; căptar, foltău. 2. căpătâiul sau scaunul urzitoarei.

captalán (-ni), s.m. – s.m. 1. Plantă erbacee (Tussilago petasites). – 2. Capac de stup. Mag. kaptalan; concurează cu dubletul captar, s.n. (capac de stup), din bg. kaptár (DAR; cf. Skok 73).