CARIÉRĂ¹, cariere, s.f. Exploatare minieră de unde se extrag diferite varietăţi de substanţe minerale, materiale de construcţii etc. şi unde toate lucrările se execută sub cerul liber. [Pr.: -ri-e-] – Din fr. carrière.

CARIÉRĂ², cariere, s.f. Profesiune, ocupaţie; domeniu de activitate; timp cât cineva lucrează într-un anumit domeniu. ♦ Etapă, treaptă în ierarhia socială sau profesională. ♦ Poziţie în societate, situaţie bună. [Pr.: -ri-e-] – Din fr. carrière.

cariéră (exploatare minieră, profesie) s. f. (sil. -ri-e-), g.-d. art. cariérei; pl. cariére

CARIÉR//Ă² ~e f. 1) Activitate de muncă bazată pe anumite cunoştinţe teoretice şi pe deprinderi practice; profesiune. ~ militară. 2) Avansare rapidă pe treptele scării sociale. ♢ A face ~ a-şi asigura o situaţie bună în societate. [G.-D. carierei; Sil. -ri-e-] /<fr. carriere

CARIÉR//Ă¹ ~e f. Exploatare minieră la suprafaţa solului de unde se extrage material de construcţie (piatră, marmură, roci etc.). [G.-D. carierei; Sil. -ri-e-] /<fr. carriere

CARIÉRĂ¹ s.f. Loc de unde se scoate piatră, marmură etc. [Pron. -ri-e-. / < fr. carrière].

CARIÉRĂ² s.f. 1. Profesiune, ocupaţie. 2. Poziţie în ierarhia socială şi profesională, în societate; situaţie bună. [Pron. -ri-e-. / < fr. carrière, cf. it. carriera – drum de care].