CAROSERÍE, caroserii, s.f. Parte a unui vehicul aşezată deasupra osiilor şi a roţilor, amenajată pentru transportul oamenilor sau al mărfurilor. – Din fr. carrosserie.

caroseríe s. f., art. carosería, g.-d. art. caroseríei; pl. caroseríi, art. caroseríile

CAROSERÍ//E ~i f. Parte superioară a unui vehicul care serveşte la transportul oamenilor sau al încărcăturilor. Camion cu ~. [Art. caroseria; G.-D. caroseriei; Sil. -ri-e] /<fr. carrosserie

CAROSERÍE s.f. Construcţie montată pe un vehicul, amenajată special pentru transportul oamenilor sau al materialelor. [Gen. -iei. / < fr. carrosserie].