CATALIZÁ, catalizez, vb. I. Tranz. A produce o cataliză. – Din fr. catalyser.

CATALÍZĂ, catalize, s.f. Acţiune prin care se grăbeşte sau se încetineşte o reacţie chimică, sub influenţa unor catalizatori. – Din fr. catalyse.

catalizá vb., ind. prez. 1 sg. catalizéz, 3 sg. şi pl. catalizeáză

catalíză s. f., g.-d. art. catalízei; pl. catalíze

CATALÍZ//Ă ~e f. Proces de modificare a vitezei reacţiilor chimice cu ajutorul unui catalizator. /<fr. catalyse

A CATALIZ//Á ~éz tranz. (reacţii chimice) A supune unei catalize. /<fr. catalyser

CATALIZÁ vb. tr. 1. a produce o cataliză. 2. (fig.; despre un fenomen, o persoană) a provoca o reacţie prin simpla prezenţă sau prin intervenţia sa. (<fr. catalyser)

CATALÍZĂ s. f. accelerare sau întârziere a unei reacţii chimice sub influenţa unor catalizatori. (<fr. catalyse)

CATALIZÁ vb. I. tr. A produce o cataliză. [< fr. catalyser].

CATALÍZĂ s.f. Acţiune produsă asupra unei reacţii chimice de către un catalizator sau, în general, de către un agent fizic sau chimic. [< fr. catalyse, cf. gr. katalysis – desfacere].