CATÁRGĂ s. v. galeră.

catárgă s.f. 1. (înv.) corabie cu condamnaţi la muncă silnică; galeră. 2. (reg.) sanie mică, cioaclă.

catárgă (-ge), s.f. – Galeră. – Mr. catregă. Gr. ϰάτεργον (Murnu 11); cf. sl. katruga, sb. katarka, rus. kátorga, tc. kedirga. – Der. catergar, s.m. (ocnaş de galeră; golan, vagabond), din ngr. ϰατεργάρις „ocnaş pe galeră“ (mr. cătărgar), cf. Gáldi 162.