|
|
chioti. 4 rezultate gasite
CHIOTÍ, chiotesc, vb. IV. Intranz. A scoate chiote; a chiui. ♦ (Rar) A răsuna. Valea chioteşte. [Pr.: chi-o-] – Din chiot.
CHIOTÍ vb. v. chiui.
chiotí vb. (sil. chi-o-), ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. chiotésc, imperf. 3 sg. chioteá; conj. prez. 3 sg. şi pl. chioteáscă
A CHIOT//Í ~ésc intranz. (despre oameni) A scoate un strigăt ascuţit puternic şi prelung (de bucurie, de chemare etc.); a produce chiote; a chiui; a hăuli. [Sil. chi-o-] /Din chiot
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
Jocuri
|
