CIUFULÍT, -Ă, ciufuliţi, -te, adj. (Despre păr, pene etc.) Care este în dezordine, zbârlit. ♦ (Despre cap, p. ext. despre oameni sau animale) Care are părul în dezordine, zbârlit. – V. ciufuli.

CIUFULÍT adj. deranjat, neîngrijit, vâlvoi, zbârlit, (livr.) hirsut, (pop. şi fam.) burzuluit, (înv. şi reg.) străflocat, (reg.) borz, borzos, buhos, buhuiat, vâlvoiat, zbârlog, zborşit, (Mold. şi Bucov.) dupuros, (vestul Transilv.) sperlă, (Ban. şi sud-vestul Transilv.) sperlit, (fam. şi depr.) neţesălat. (Cu părul ~.)