CLÍNĂ, cline, s.f. (Pop.) Suprafaţă sau coastă înclinată; pantă. – Din it. china (după înclina).

CLÍNĂ s. v. pantă.

clínă (pantă) s. f., g.-d. art. clínei; pl. clíne

CLÍNĂ s. f. 1. suprafaţă de teren cu înclinaţie domoală. 2. (biol.) modificare gradată şi continuă a frecvenţei genotipurilor ori fenotipurilor într-o populaţie în funcţie de schimbarea condiţiilor de mediu. (<it. clina, lat. clino)

CLÍNĂ s.f. (Rar) Povârniş, urcuş, teren înclinat. [< it. clina, lat. clino].