CLOSÉT, closete, s.n. Instalaţie igienică servind la satisfacerea nevoilor fiziologice de evacuare a urinei şi a materiilor fecale; latrină, privată, umblătoare, budă. – Din engl., fr. [water]closet. Cf. germ. K l o s e t t.

CLOSÉT s. toaletă, vece, (ieşit din uz) cabinet, (pop.) latrină, privată, (reg.) umblătoare, (Transilv.) budă, (înv.) baie, ieşitoare, retiradă, (turcism înv.) cheneaf.

closét s. n., pl. closéte

CLOSÉT ~e n. Încăpere specială pentru satisfacerea nevoilor fiziologice; latrină; privată. /<engl., fr. closet

CLOSÉT s. n. instalaţie sanitară servind la satisfacerea nevoilor fiziologice de evacuare. (<engl., fr. closet)

CLOSÉT s.n. Latrină, vespasiană, privată. [< engl., fr. closet].

closét (-te), s.n. – 1. Instalaţie igienică, WC, latrină. – 2. (Arg.) Gură, plisc. Engl. closet.