COÁCĂZ, coacăzi, s.m. Arbust cu frunze formate din cinci lobi, cu flori galbene-verzui dispuse în ciorchini, cultivat pentru fructele sale comestibile (Ribes rubrum). – Din coacăză (derivat regresiv).

COÁCĂZ s. (BOT.) 1. (Ribes rubrum) (reg.) păltinele (pl.), ribizli, rişiţă, rozinchin, agriş-roşu, (Mold. şi Bucov.) pomuşoară, (prin Bucov. şi Mold.) smorodin. 2. coacăz-de-munte v. merişor.

coácăz s. m., pl. coácăzi

COÁCĂZ ~i m. Arbust, ramificat de la bază, cu flori galbene-verzi, cultivat pentru fructele lui în formă de bobiţe mici roşii, negre sau galbene, dispuse în ciorchini. [Sil. coa-căz] /Din coacăză