COLŢURÓS, -OÁSĂ, colţuroşi, -oase, adj. 1. (Despre pietre, bolovani etc.) Care are unul sau mai multe colţuri; plin de colţuri. 2. Fig. (Despre faţa oamenilor) Cu trăsături proeminente; osos. – Colţuri (pl. lui colţ) + suf. -os.

COLŢURÓS adj. 1. nerotunjit, (rar) încolţat, (pop.) colţurat. (O piatră ~oasă.) 2. unghiular. (O curte ~oasă.) 3. v. osos.

colţurós adj. m., pl. colţuróşi; f. sg. colţuroásă, pl. colţuroáse

COLŢUR//ÓS ~oásă (~óşi, ~oáse) (de-spre pietre, bolovani etc.) Care are multe colţuri; cu muchii şi vârfuri ascuţite. /colţ[uri] + suf. ~os