COLÍTĂ, colite, s.f. Inflamare acută sau cronică a colonului⁴, manifestată prin dureri abdominale şi tulburări digestive. – Din fr. colite.

COLÍŢĂ, coliţe, s.f. 1. Coală de carte sau de revistă, tipărită şi fălţuită, înainte de a fi legată sau broşată; fasciculă. 2. Mică coală de hârtie pe care sunt tipărite una sau mai multe mărci poştale şi pe care se găseşte o inscripţie indicând ocazia cu care s-a lansat emisiunea respectivă. – Coală + suf. -iţă.

COLÍŢĂ s. v. fasciculă.

colítă s. f., pl. colíte

colíţă s. f., g.-d. art. colíţei; pl. colíţe

COLÍT//Ă ~e f. Inflamaţie a mucoasei intestinului gros. ~ acută. ~ cronică. /<fr. colite

COLÍTĂ s.f. Inflamaţie a colonului¹ [în DN], care dă naştere la tulburări digestive. [< fr. colite, cf. gr. kolon – intestin].

COLÍTĂ¹ s. f. inflamaţie a colonului³. (<fr. collite)