COMBATÁNT, -Ă, combatanţi, -te, adj. (Adesea substantivat) Care ia (este apt să ia) parte la lupte, care aparţine unei unităţi militare de luptă. ♦ Fig. Care luptă activ, care militează pentru triumful unor idei. – Din fr. combattant.

COMBATÁNT s. 1. (MIL.) luptător. (Asociaţia foştilor ~ţi.) 2. v. militant.

combatánt adj. m., s. m., pl. combatánţi; f. sg. combatántă, pl. combatánte

COMBATÁN//T ~tă (~ţi, ~te) şi substan-tival 1) Care ia parte la lupte; participant la război. 2) fig. Care luptă activ pentru o cauză; luptător înfocat; militant. /<fr. combattant

COMBATÁNT, -Ă adj., s. m. f. (cel) care participă la o luptă, care face parte dintr-o unitate militară de luptă. ♢ (fig.) luptător activ (pentru o idee, un scop etc.). (

COMBATÁNT, -Ă adj., s.m. şi f. (Cel) care participă la o luptă, care face parte dintr-o unitate militară de luptă. ♦ (Fig.) Cel care luptă activ (pentru o idee, pentru un scop etc.). [< fr. combattant].