COMBUSTÍBIL, -Ă, combustibili, -e, adj., s.m. 1. Adj. (Despre materiale) Care are însuşirea de a arde. 2. S.m. Materie, de obicei organică, care arde, dezvoltând căldură, şi care este folosită ca izvor de energie în industrie şi în economia casnică. ♢ Combustibil convenţional = combustibil teoretic cu putere calorică de 7000 kcal/kg, utilizat ca etalon pentru compararea diferiţilor combustibili reali. Combustibil nuclear = material fisionabil întrebuinţat pentru a produce energie în reactoarele nucleare. – Din fr. combustible.

Combustibil ≠ incombustibil

combustíbil adj. m., s. m., pl. combustíbili; f. sg. combustíbilă, pl. combustíbile

COMBUSTÍBIL ~a (~i, ~e) şi substantival (despre materiale) Care are proprietatea de a arde. Materie ~ă. ~ solid. ~ gazos. ~ nuclear. /<fr. combustible

COMBUSTÍBIL, -Ă adj., s. m. (material) care arde în prezenţa unui comburant, izvorând energie calorică. (

COMBUSTÍBIL, -Ă adj. Care (poate) arde. // s.m. Material care arde dezvoltând căldură, fiind folosit de obicei ca izvor de energie calorică. [Cf. fr. combustible].