CONTOPÍ, contopesc, vb. IV. Refl. şi tranz. A (se) amesteca cu ceva, formând un singur tot; a (se) uni strâns, a (se) împreuna. – Con¹- + topi (dupa germ. zusammenschmelzen).

CONTOPÍ vb. 1. v. fuziona. 2. a se confunda. (Interesele lor se ~.)

contopí vb. → topi

A CONTOP//Í ~ésc tranz. A face să se contopească; a împreuna; a îmbina. /con- + a (se) topi

A SE CONTOP//Í mă ~ésc intranz. A se uni, formând un tot organic; a se împreuna; a se îmbina; a se confunda. /con- + a (se) topi

CONTOPÍ vb. tre., refl. a (se) amesteca cu ceva, formând un tot. (după fr. confondre)

CONTOPÍ vb. IV. refl. A se amesteca cu ceva, formând un tot; a se uni strâns. [< con- + topi, după lat. confundere, fr. confondre].