CONTRÁST, contraste, s.n. 1. Opoziţie puternică între două sau mai multe lucruri, stări, acţiuni etc. 2. Diferenţa dintre înnegrirea maximă şi cea minimă a unei imagini fotografice. ♢ Contrastul imaginii = mărime caracteristică pentru variaţia strălucirii locale în cuprinsul unei imagini de pe ecranul tubului cinescop în televiziune. – Din fr. contraste.

CONTRÁST s. opoziţie. (Un ~ izbitor între ...)

contrást s. n., pl. contráste

CONTRÁST ~e n. 1) Opoziţie puternică între două sau mai multe lucruri, stări, acţiuni. 2) Diferenţă dintre înnegrirea maximă şi înnegrirea minimă a unei imagini fotografice sau televizate. /<fr. contraste

CONTRÁST s.n. 1. Opoziţie, deosebire izbitoare între două sau mai multe lucruri, situaţii, calităţi etc. ♦ Diferenţa dintre densităţile extreme ale unei imagini fotografice. ♦ Efect artistic obţinut de un scriitor, de un pictor etc. prin opoziţia ritmului, a ideilor, a culorilor etc. 2. (Lit.) Gen de poezie lirică medievală în care este folosit efectul artistic al opoziţiilor de ritm, de idei etc. [Pl. -te, var. (2) contrasto s.n. / < fr. contraste, cf. it. contrasto].

CONTRÁST s. n. 1. deosebire izbitoare între două sau mai multe lucruri, stări, acţiuni etc. 2. diferenţă între densităţile extreme ale unei imagini fotografice. ♢ efect artistic obţinut de un scriitor, pictor etc. prin opoziţia ritmului, a ideilor, culorilor. 3. gen de poezie lirică medievală în care era folosit efectul artistic al opoziţiilor de ritm, de idei etc. (<fr. contraste)