CUŢÍT, cuţite, s.n. 1. Instrument de tăiat, format dintr-o lamă metalică şi dintr-un mâner, având numeroase şi variate întrebuinţări în gospodărie, în atelier etc. ♢ Expr. A avea pâinea şi cuţitul (în mână) = a avea la îndemână toată puterea, toate mijlocele. A fi (certat) la cuţite sau a se avea la cuţite (cu cineva) = a fi sau a ajunge duşman neîmpăcat (cu cineva), a se urî (cu cineva). A pune (cuiva) cuţitul în gât = a sili (pe cineva) să facă ceva. A-i ajunge (cuiva) cuţitul la os = a ajunge la capătul puterilor; a fi într-o situaţie dificilă, precară. (A fi) pe (o) muchie de cuţit = (a se afla) într-o situaţie gravă, dificilă, la un pas de nenorocire. A-i da (cuiva) un cuţit prin inimă = a simţi o durere adâncă. ♦ Instrument de os, de metal etc. asemănător cu un cuţit (1), cu care se taie hârtie sau foile unei cărţi. ♦ Bisturiu; p. ext. operaţie, intervenţie chirurgicală. 2. Piesă tăioasă de metal la diverse maşini sau unelte. ♢ Cuţit de plug = parte a plugului, care taie brazda în plan vertical, fiind situată înaintea trupiţei. 3. Piesă principală a cântarului, sensibilă la cea mai uşoară atingere, care indică greutatea unui corp. 4. Piesă componentă a unor aparate de conectare, care realizează o legătură electrică. 5. (Zool.: în sintagma) Cuţit-de-mare = lamelibranhiat cu valvele de forma plăselelor de briceag, care trăieşte în Marea Neagră (Solen marginatus). – Probabil lat. acutitus (< acutire < actutus).

CUŢÍT s. v. intervenţie chirurgicală, ope-raţie.

CUŢÍT s. 1. (pop.) custură, (arg.) şindel, şuriu. (Un ~ pentru tăiat pâinea.) 2. (MED.) bisturiu. 3. (TEHN.) limbă, (pop.) bătător, condei, fofelniţă, (reg.) cordenci. (~ la meliţă.)

cuţít s. n., pl. cuţíte

CUŢÍT ~e n. 1) Instrument de tăiat constând dintr-o lamă ascuţită şi un mâner. ♢ A fi la ~e cu cineva a fi duşman neîmpăcat cu cineva. A-i ajunge cuiva ~ul la os a nu mai putea suporta ceva. A avea pâinea şi ~ul în mână a avea la dispoziţie toate mijloacele pentru a face ceva. A pune cuiva ~ul la (sau în ) gât a forţa pe cineva să facă ceva. A fi pe muchie de ~ a se afla în situaţie critică. 2) Piesă care taie la diverse maşini sau unelte. /<lat. cotitus

cutit mare de bucatarie, scurt, lat si greu, pentru spart oase, pentru tocat carne, etc.

cutit de mici dimensiuni

cutit de mici dimensiuni