Hangman.ro - Dicţionarul limbii române

curmare. 3 rezultate gasite

CURMÁRE, curmări, s.f. Acţiunea de a (se) curma; încetare, contenire. – V. curma.

CURMÁRE s. 1. v. încetare. 2. întrerupere, oprire, (fig.) stăvilire. (~ scandalului.)

curmáre s. f., g.-d. art. curmării; pl. curmări

Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici

Jocuri