DECONECTÁ, deconectez, vb. I. 1. Tranz. A suprima o conexiune a două conducte electrice. 2. Tranz. A desface o legătură dintre o maşină sau un aparat electric şi un circuit sau o reţea electrică; a decupla. 3. Refl. Fig. A se relaxa, a se destinde, a se calma. – Din fr. déconnecter.

A deconecta ≠ a conecta

DECONECTÁ vb. (FIZ.) a decupla. (A ~ un aparat electric.)

DECONECTÁ vb. v. recrea

deconectá vb., ind. prez. 1 sg. deconectéz, 3 sg. şi pl. deconecteáză

A SE DECONECT//Á mă ~éz intranz. 1) (despre curentul electric) A înceta să alimenteze un consumator, fiind întrerupt. 2) fig. (despre persoane) A deveni puţin încordat; a se destinde; a se relaxa. /<fr. déconnecter

A DECONECT//Á ~éz tranz. (aparate, maşini electrice etc.) A face să se deconec-teze. /<fr. déconnecter

DECONECTÁ vb. I. tr. 1. A suprima o conexiune a două conducte electrice. ♦ A dezlega, a desprinde (odgoane). 2. refl. A se relaxa. [< fr. déconnecter].