DECRÉT, decrete, s.n. Act prin care se stabilesc dispoziţii obligatorii sau prin care se reglementează anumite situaţii individuale, emanat de la organul suprem al puterii de stat. – Din fr. décret, lat. decretum.

DECRÉT s. (JUR.) (înv.) ofis, pitac, ucaz. (~ al organului legiuitor.)

decrét s. n. (sil. -cret), pl. decréte

DECRÉT ~e n. Act oficial emis de organele superioare de stat, conţinând o decizie prin care se reglementează situaţii generale sau individuale concrete. /<fr. décret, lat. decretum

DECRÉT s.n. Act emis de organul suprem al puterii de stat, prin care se stabilesc dispoziţii obligatorii sau prin care se reglementează anumite situaţii individuale. ♢ Decret-lege = act prin care guvernul legiferează din proprie iniţiativă în locul parlamentului. [Cf. fr. décret, lat. decretum].